Radu Mazare in “constiinta colectiva”

Fiecare individ îşi afişează, gestionează experienţa vestimentara şi micile ticuri, în funcţie de împrejurare. Unii epatează prin groaznica indiferenţă faţă de vestimentaţie, subscriind modelului intelectualului neînţeles, „sihastru” depărtat de cele lumeşti dedicat reflexilor. Alţii îşi afişeaza Rolex-ul şi Mercedesul chiar dacă locuiesc de 15 ani într-o casa destinată aleşilor în funcţie.

De câteva luni încoace constat cu tristeţe că dezbaterile politice din România sunt tot mai mediocre limitându-se la atacuri vulgare la persoană , plimbări în zgardă prin faţa camerelor tv, emisiuni lipsite de consistenţă informală socială şi politică.

Una dintre temele profunde de dezbatere ale anului 2009 este comportamentul şi vestimentaţia lui Radu Mazăre, atât în plimbările zilnice prin Constanta dar şi atunci când apare pe ecran şi se adreseaza direct poporului.

Trebuie din start să recunosc că nu sunt adeptul comportamentului exagerat al domnului Mazăre, că unui social-democrat îi stă mai potrivit într-o cămaşă suflecată sau costum cel mult, iar că extravaganţele vestimentare fiind asociate mereu cu potenţa financiară ţin mai mult de lipsa prejudecăţilor sociale întâlnită la liberali. A fi social democrat nu înseamna a umbla în pantaloni peticiţi în Parlament dar nici „descinderea” cu ocazia unui început de an şcolar la volanul unei maşini decapotabile de epocă…

Ceea ce vreau să relev prin cele spuse mai sus este următorul aspect. În ultimele luni suntem atraşi în a gândi în termeni primitivi. Primitivi? Da doamnelor şi domnilor atunci când dis de dimineaţă un distins analist politic comentează rozul plămâniu a culorii cămăşii domnului Mazăre, pantofii albi îndoiţi în vârf, freza tinerească şi aerul de playboy ce îl afişează,  avem o mare problemă.

Comportamentul domnului Mazăre este unul premeditat. Excelent observator a mişcărilor politice, primarul Constanţei a realizat că extravaganţa atrage notorietate. Aşa cum Gigi este votat de circa 4% din populaţie, si este recunoscut de peste 90% aşa şi Mazăre încearcă să-şi construiască o identitate politică personală bazată pe extravaganţă.

Constăţenii l-au votat şi îl votează, în funcţie de cât de bine administrează oraşul. PSD-ul îi ia în considerare opiniile atâta timp cât aduce puncte electorale partidului, dar notorietatea domnului Mazăre poate fi construită şi prin comportamentul său. A te îmbrăca într-o uniformă nazistă este o chestiune discutabilă d.p.d.v. moral în caz că esti un înalt funcţionar în aparatul administrativ, a saluta haiduceşte Regele Spaniei (cazul Cioroianu), a uita să-ţi dai demisia după celebrele minute (Basescu) sau a fugi după jucătorii unei alte echipe  (Jiji cel Mare) pot fi condamnabile dar cu siguranţă toate aceste atitudini aduc notorietate şi rămân după cum spunea un clasic al zilelor noastre, marinarul şef, în „conştiinţa colectivă” a poporului român.

Practic toate aceste dezbateri în excces  despre comportamentul public a politicienilor români, crează celor în cauză o notorietate, ce în cele mai multe cazuri devine pozitivă. În loc să ne întrebăm de ce nu mai funcţionează fabrica X sau Spitalul Y, în loc să explicăm românilor ceea ce înseamnă  coeziunea socială ori solidaritatea comunitară, noi punem accent pe aceste manifestări personale ce nu aduc în final vreun rezultat necesar societăţii.

P.S. ptr. prietenii mei cârcotaşii: În Occident nu veţi găsi doar politicieni crescuţi în saloane, pedanţi şi amatori de pian… Iar notorietatea multora este construită ca şi aici pe stângăcii de Apropo Joschka Fischer sau Berlusconi ce mai ziceţi? Daca as fi constantean l-as vota pe Mazare in functie de cum administreaza orasul, nu dupa vestimentatia afisata;)